Muzeul de istorie al Ministerului Afacerilor Interne

Muzeul Ministerului Afacerilor Interne, care are menirea de a prezenta istoria acestei structuri de forţă de la înfiinţarea statului moldovenesc şi pînă în zilele noastre a fost redeschis la 17 decembrie 2005, în municipiul Chişinău, bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt 75. Acţiunea face parte din suita de manifestări organizate cu prilejul celei de-a 15-a aniversări de la fondarea acestei importante instituţii a Republicii Moldova.

La eveniment a participat domnul ministru, Gheorghe Papuc, general-locotenent de poliţie, conducerea MAI, mai mulţi foşti miniştri ai afacerilor interne în perioada 1990-2005, deputaţi ai legislativului de la Chişinău, veterani ai organelor afacerilor interne, alţi oaspeţi.

Redeschiderea muzeului constitue un izvor suplimentar de cunoştinţe, privind istoria organelor de asigurare a ordinii publice, precum şi un exemplu elocvent de educare militaro-patriotică a tineretului.

Cele opt compartimente ale muzeului conţin documente, exponate, materiale, ce stau mărturie că asigurarea ordinii publice a constituit din cele mai vechi timpuri una dintre probleme esenţiale ale existenţei oricărei societăţi.

Vizitatorii se pot familiariza cu documente, exponate, fotografii, ţinute de vestimentaţie, modele de arme, insigne, ordine şi medalii, structurate după cele mai semnificative etape de dezvoltare şi devenire a ţării noastre de la înfiinţarea statului moldovenesc (1359) şi pînă în prezent. Ele sînt structurate în cîteva compartimente:

• Moldova medievală (1359-1812)

• Poliţia ţaristă – garantul ordinii publice în Basarabia (1812-1918).

• Poliţia Basarabiei în componenţa României (1918-1940)

• RSSM (1940-1990) şi

• Perioada actuală de activitate a poliţiei naţionale.

Este important de subliniat, că fiind situată la marginea lumii civilizate, soarta Basarabiei a fost de a primi cea dintîi toate loviturile lumii barbare. Către anul 1359, anul fondării statului moldovenesc, începe acel cunoscut val de seculară invazie a turcilor şi tătarilor, care avea să dureze peste 400 de ani. Dar Dumnezeu se milostiveşte şi dăruieşte acestui ţinut pe unul dintre cei mai înţelepţi şi cu dreptate domnitori – nepotul lui Alexandru cel Bun şi feciorul lui Bogdan al II-lea – Ştefan al III-lea, căruia poporul i-a atribuit cea mai de valoare apreciere, supranumindu-l Ştefan cel Mare şi Sfînt. (1457-1504)

Unul din meritele inestimabile ale voievodului este că în timpul gloriosei şi îndelungatei sale domnii de 47 de ani acest mare bărbat al neamului a stat chezăşie independeţei şi statalităţii ţării, a ocrotirii integrităţii ei teritoriale, afirmării ei în contextul european, a adîncit şi legalizat legea găzduirii moldoveneşti – tradiţiile de convieţuire în respect şi bună înţelegere cu alte popoare învecinate sau îndepîrtate. Cărturarii afirmă, că domnia lui Ştefan cel Mare a constituit un scut de securitate şi pentru ţările învecinate europene.


Muzeul dispune de un costum de arnăut de pe timpul domnitorului, o monedă de argit şi una de bronz, modele de arme.

Începînd cu a doua jumătate a secolului XVIII lupta moldovenilor împotriva dominaţiei turceşti cunoaşte o nouă etapă, fiind determinată în mare măsură de războaiele ruso-turce. După cum se cunoaşte, aceste războaie se încheie cu Tratatul de la Bucureşti din 1812, în baza căruia Basarabia trece în componenţa Rusiei ţariste, care devine garant al ordinii şi stabilităţii pînă în 1918.

Muzeul dispune de o ediţie rarisimă a unei monografii de excepţie despre istoria Basarabiei din anul 1241 şi pînă în 1812, o copie executată la comanda M.A.I. Autorul acestei valoroase lucrări este un pămîntean de-al nostru, Alexie Nacco, literat şi istoric moldovan, activist al vieţii publice din timpul său, născut la 10.08.1832 în s. Bălăneşti, azi raionul Nisporeni într-o familie de nobili.

Alte exponate, documente, fotografii din acest compartiment stau mărturie a activităţii jandarmilor, gardienilor, care au misiunea de a sta la straja ordinii publice.

Odată cu revenirea Basarabiei în cadrul României, aceste responsabilităţi sînt atribuite: în partea dreaptă a Nistrului efectivului jandarmeriei române, iar în partea stîngă – miliţiei sovietice.

Un alt compariment este consacrat activitătii miliţiei în perioada instaurării în teritoriu a puterii sovietice, urmată de infernul celor cinci ani ai celui de-al doilea război mondial şi activitatea de restabilire de după război. (1940-1990) Compartimentul conţine diferite modele de arme , ordine şi medalii, uniforme ale unor colaboratori ai organelor afacerilor interne, care s-au aflat pe cele mai complicate şi periculoase sectoare ale celui de-al doilea război mondial.

Activitatea postbelică este caracterizată de eforturile întregii populaţii îndreptate la restabilirea economiei naţionale, la refacerea localitătilor, oraşelor şi satelor distruse. Exponatele, fotografiile, documentele evocă aceste momente, precum şi activitatea colaboratorilor organelor de interne antrenate în opera de meţinere a ordinii publice şi de lichidare a infractorilor. Printre conducătorii Ministerului afacerilor interne în perioada postbelică – Mihail Markelov, Feodor Tutuşkin, Peotr Kulik, Iosif Mordoveţ, Moisei Romanov, Nicolai Bradulov, Gheorghe Lavranciuc, şi actualul Preşedinte al ţării, dl Vladimir Voronin.

Dl Voronin a dăruit muzeului ţinuta sa de general-maior, care este expusă în una din vitrinele muzeului.

Următorul compartiment este consacrat creării Republicii Moldova şi constituirii Poliţiei sale Naţională (1990-1992) şi conţine Declaraţia de Independenţă, Decretul despre Suveranitate, alte documente şi fotografii.

Un mic compartiment este consacrat tragicelor evenimente din 1992 şi memoriei colaboratorilor OAI, căzuţi în timpul acestui conflict. Această lacrimă de pe obrazul ţării o constituie o lecţie de meditaţie pentru azi şi pentru totdeauna. O lecţie despre cei, care în orice moment sînt gata de a depăşi propriile limite şi posibilităţi şi de a organiza un sistem de menţinere a ordinii publice nu numai eficient, dar şi pe cît posibil de neobservat de populaţie.

Ultimul compartiment îl constituie exponatele, care evocă activitatea colaboratorilor organelor de drept în perioada actuală şi vine să confirme adevărul, că poliţiştii sînt întotdeauna pe linia întîi şi că activitatea lor este o activitate plină de încercări şi de căutări.

Exponatele din acest compartiment vin să confirme sporirea eficienţei activităţii şi conlucrării colectivelor poliţieneşti în combaterea criminalităţii, colaborării lor cu structuri similare de peste hotare, perfecţionarea profesională, inclusiv cea fizică etc.

Activitatea muzeului se află în permanentă căutare de materiale, documente, exponate, menite să completeze şi să îmbogăţească istoria organelor de interne cu noi pagini.

În această operă mizăm deosebit de mult pe colaborarea cu vizitatorii muzeului.

Sîntem disponibili pentru organizarea unor grupuri de vizitatori de pînă la 15-20 de persoane. Pentru aceasta este suficientă o adresare prealabilă în scric la adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare nr. 75, sau la telefonul 255-728.

V. Tarlev apreciază înalt activitatea colaboratorilor MAI

Alese cuvinte de satisfacţie faţă exponatele Muzeului, care relevă pagini de istorie şi devenire a organelor asigurării ordinii publice, a exprimat dl Vasile TARLEV, prim-ministru al Republicii Moldova care, fiind într-o vizită de lucru la Ministerul Afacerilor Interne în ziua de 25 februarie curent, a vizitat şi Muzeul MAI.

Dl Tarlev şi-a exprimat, de asemenea, convingerea că muzeul va deveni un centru de completare a paginilor de glorie faţă de faptele înaintaşilor noştri, iar exponatele lui vor contribui la cultivarea în rîndurile tinerei generaţii a spiritului de patriotism faţă de ţara sa – Republica Moldova.

În cartea de onoare a Muzeului Primul Ministru a mai scris: “Nu vom uita nicicînd curajul colaboratorilor organelor afacerilor interne, care prin acţiunile de vitejie şi devotament au înscris pagini de glorie în istoria Moldovei”.

Proaspeţi poliţişti în vizită la Muzeul MAI

La 11 august curent 40 de absolvenţi ai facultăţilor de drept din cadrul diferitor instituţii de învăţământ superior din ţară şi de peste hotare au fost primiţi cu mare fast în rândurile poliţiei. În incinta Comisariatului General de Poliţie al municipiului Chişinău, cei 40 de tineri au primit legitimaţiile de colaboratori ai organelor afacerilor interne.

După ce le-au fost înmânate legitimaţiile de poliţist, tinerii au promis solemn că sunt pregătiţi să apere viaţa, onoarea, demnitatea, drepturile şi libertăţile compatrioţilor lor de atentate criminale şi alte atacuri nelegitime.

În aceiaşi zi, cei 40 de noi angajaţi au făcut o vizită la Muzeul Ministerului Afacerilor Interne, unde li s-a făcut o incursiune în istoria MAI şi le-au fost prezentate principalele vestigii ale instituţiei noastre.

Ei au rămas plăcut surprinşi de numeroasele exponate, care reflectă anumite aspecte ale evoluţiei organelor de asigurare a ordinii publice, de la înfiinţarea statului moldovenesc pînă în zilele noastre .

Cu un viu interes au fost ascultate relatările dlui locotenet-colonel de poliţie Alexandru Banari, participant la acţiunile militare din timpul conflictului transnistrean (1992), despre tragismul acelor zile, despre devotamentul combatanţilor faţă de proaspetele idealuri democratice, în special al colaboratorilor poliţiei naţionale, despre durerea pentru camarazii căzuţi pe cîmpul de luptă.