Direcţia generală urmarire penală

   Activitatea organelor de urmărire penală a fost întotdeauna o condiţie importantă în asigurarea legalităţii şi ordinii de drept. De activitatea ofiţerilor de urmărire penală depind rezultatele finale în combaterea criminalităţii, asigurarea garanţiilor reale ale respectării drepturilor cetăţenilor şi intereselor de stat.

   Urmărirea penală ca ramură de activitate în cadrul Organelor Afacerilor Interne a fost creată în iulie 2003, continuând practic activitatea Serviciului anchetă preliminară, ultimul fiind creat în Republica Moldova încă în anul 1963. Au trecut peste 30 ani de când aparatul de anchetă, la moment urmărire penală, a căpătat o poziţie stabilă în sistemul Organelor Afacerilor Interne ale Republicii Moldova.

   Vom menţiona, în mod special, unele personalităţi care s-au aflat la început în fruntea anchetei penale în republică, au contribuit la creşterea şi educarea multor anchetatori, care au devenit actualmente ofiţeri de urmărire penală: Policarp Iurcic, Nicolae Marcov, Nicolae Panuş, Tudor Gonţa, Mihai Murzac, Nicolae Nicoară, Gheorghe Boeştean, Afanasie Toderiţă.

   Actualmente organele de urmărire penală sunt constituite în cadrul Afacerilor Interne în conformitate cu prevederile Codului de procedură penale, privind statutul ofiţerul de urmărire penală şi Hotărârii Guvernului cu privire la structura organizatorică, limita efectivului şi Regulamentul MAI al R. Moldova, chemate să apere prin intermediul activităţii de urmărire penală, pe baza respectării stricte a legilor, viaţa, sănătatea şi libertatea cetăţenilor, interesele societăţii şi ale statului de atentatele criminale şi alte atacuri nelegitime.

   Organele de urmărire penală sunt obligate să primească toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor cauzei pentru stabilirea adevărului.

   In cadrul Ministerului Afacerilor Interne organele de urmărire penală sunt reprezentate de: Direcţia generală urmărire penală, secţia urmărire penală a Direcţiei Afacerilor Interne U. T. A. Găgăuz-Yri, secţia urmărire penală a Direcţiei poliţiei transporturi, secţia urmărire penală a Comisariatului General de Poliţie a municipiului Chişinău, mun. Bălţi, secţiile de urmărire penală a comisariatelor de sector, raionale şi birourile de urmărire penală a comisariatelor de poliţie în transporturi, serviciul de urmărire penală a Direcţiei poliţiei economice.

   Organizarea activităţii aparatului de urmărire penală prevede participarea activă a ofiţerilor de urmărire penală în comun cu organele de poliţie la combaterea criminalităţii, la consolidarea legalităţii şi ordinii de drept în Republica Moldova prin:
a) cercetarea calitativă şi oportună a infracţiunilor ce ţin de competenţa lor, descoperirea şi tragerea la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare a tuturor persoanelor vinovate;
b) luarea măsurilor adecvate întru asigurarea reparării depline a prejudiciului material cauzat proprietarului în urma săvârşirii infracţiunilor;
c) stabilirea în procesul urmăririi penale a cauzelor săvârşirii infracţiunilor şi condiţiilor ce au contribuit la săvârşirea lor, luarea măsurilor întru înlăturarea acestor condiţii, participarea activă la alte măsuri de prevenire a infracţiunilor.

   Organizarea activităţii de urmărire penală este reglementată de Constituţia R. Moldova, Legea cu privire la poliţie, Legea privind statutul ofiţerului de urmărire penală; hotărâri ale Guvernului, Regulamentul MAI, Regulamentul Direcţiei generale urmărire penală, şi de alte acte normative ale MAI referitoare la problemele de urmărire penală.

   Activitatea procesuală este reglementată de Codul de procedură penală, Legea privind statutul ofiţerului de urmărire penală, Legea cu privire la activitatea de investigaţie operativă, Legea cu privire la arestul preventiv, ordinele, dispoziţiile şi indicaţiile Procurorului General.

   Direcţia generală urmărire penală este constituită din Direcţia analiză şi planificare şi Direcţia Urmărire Penală.

   Sarcinile şi atribuţiile de bază ale Direcţiei generale urmărire penală sunt:
- organizarea activităţii DGUP şi a subdiviziunilor de urmărire penală subordonate, analiza practicii de urmărire penale şi judiciare, întreprinderea măsurilor îndreptate spre îmbunătăţirea calităţii urmăririi penale;
- organizarea efectuării urmării penale în cadrul DGUP pe cauzele penale deosebit de complicate sau cu o rezonanţă social sporită;
- efectuarea controlului procesual pe cauzele penale concrete cu rezonanţă social sporită şi deosebit de complicate, acordarea ajutorului metodic şi procesual pe toate
categoriile de cauze penale aflate în procedura subdiviziunilor de urmărire penală;
- luarea măsurilor de asigurare şi respectare a legalităţii în activitatea de urmărire penală a subdiviziunilor de urmărire penală subordonate;
- organizarea şi asigurarea interacţiunii organelor de urmărire penală cu organele poliţiei, procuraturii, judecată, de constatare şi alte organe în procesul efectuării urmăririi penale;
- examinarea demersurilor şi cererilor participanţilor la proces, petiţiilor cetăţenilor asupra acţiunilor de urmărire penală pe cauzele penale aflate în procedura subdiviziunilor de urmărire penală, asigură respectarea de către ofiţerii de urmărire penală şi conducătorii lor a drepturilor , libertăţilor şi demnităţii umane ale persoanelor.

   In conformitate cu legislaţia procesual penală a R.Moldova organele de urmărire penală sunt reprezentate de către ofiţerii de urmărire penală ai Subdiviziunilor de urmărire penală ale MAI.

   Ofiţerul de urmărire penală este persoana cu funcţii de răspundere care, în numele statului, în limitele competenţi sale, efectuează urmărire penală în cauzele penale.

   In executarea funcţiilor sale, ofiţerul de urmărire penală este independent, se supune legii şi indicaţiilor scrise ale conducătorului organului de urmărire penală şi ale procurorului.

   Ofiţerul de urmărire penală este obligat să asigure protejarea drepturilor şi libertăţilor omului în condiţiile legii procesual penale.

   Conform atribuţiile sale de serviciu prevăzute de art. 57 CPP, în cauza penală ofiţerul de urmărire penală conduce din momentul înregistrării faptei social periculoase, măsurile operative de investigaţii pentru descoperirea infracţiunii, căutarea persoanelor dispărute fără urmă, precum şi a bunurilor care s-au pierdut în urma săvîrşirii infracţiunii.

   Ofiţerii de urmărire penală sunt jurişti de înaltă calificare, capabili de a soluţiona cele mai complicate şi dificile cauze. Ei cercetează anual de la 87 la 90 la sută din toate infracţiunile săvârşite pe teritoriul republicii.